Denumirea  actuală Alba Iulia a fost menţionată documentar pentru prima dată în anul 1097, deşi aşezarea era cu mult mai veche, primele urme datând din perioada paleolitică şi neolitică, prin descoperirea a 3 tăbliţe cu scrieri pictografice vechi de cca. 7000 de ani.

      În epoca antică, zona era locuită de tribul dacilor apuli, cei care au construit şi fortăreaţa de la Piatra Craivei - Apulon -, cea care va da numele roman al oraşului, Apulum.

      După cucerirea Daciei de către romani în anul 106 şi cantonarea în zonă a Legiunii romane a XII-a SEMINA în timpul împăratului Hadrian, treptat, regiunea se dezvoltă prin locuitorii veterani, coloniştii romani, familiile soldaţilor, astfel primind titlul de colonia şi devine capitala Daciei Apulensis.

      După retragerea armatei şi administraţiei romane, rezistând invaziilor popoarelor migratoare, în sec. IX este construită o fortificaţie ce va purta numele de Bălgrad (Cetatea Albă), cucerită în anul 1003 de ungurii conduşi de Ştefan cel Sfânt.  (vezi http://www.gk.ro/sarmizegetusa/inedite/un_rom.htm)

      Începând cu anul 1177, oraşul devine capitala voievodatului Transilvaniei, iar din 1442, sub voievodatul lui Iancu de Hunedoara, se va îmbogăţi cu o nouă victorie asupra turcilor şi noi construcţii.

        La 1 noiembrie, Mihai Viteazul a  intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei ţări româneşti, iar în primăvara anului 1600,

Alba Iulia devine capitala tuturor  românilor, uniţi sub sceptrul lui Mihai Viteazul.

     Între anii 1714-1738, sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, se construieşte Fortăreaţa în stil Vauban (conservată excelent până astăzi), martoră caznelor fruntaşilor răscoalei de la 1784: Horea, Cloşca şi Crişan au fost traşi pe roată în faţa a 600 de ţărani aduşi cu forţa din satele comitatului.

     Locuitorii oraşului Alba Iulia au luat parte şi la Revoluţia de la 1848, alături de Avram Iancu şi ceilalţi luptători pentru emanciparea naţiunii române şi la Mişcarea memorandistă din perioada 1982-1894 pentru realizarea idealului de veacuri al tuturor românilor, MAREA UNIRE.

     La 1 Decembrie 1918, cei 1228 de delegaţi ai românilor ardeleni, aclamaţi de cei peste 100.000 de participanţi veniţi din toate colţurile ţării,  au votat Unirea Transilvaniei cu România.

      La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh.

      La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară Ziua naţională a României, iar la 1 decembrie 2008 vom sărbători 90 de ani de la Marea Unire.

_____________________________________________________________________

     Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă fortăreaţă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul în cetate.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan, Muzeul Unirii etc. În interiorul Catedralei Reîntregirii 7se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentând monarhia românească în acea perioadă, Regele Ferdinand şi Regina Maria, capetele încoronate în anul 1922 în această catedrală. Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic. A fost construită în perioada 1247 - 1291.În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Biblioteca Batthyaneum este cunoscută în întreaga lume pentru colecţiile sale de mare valoare reprezentând manuscrise, incunabule şi tipărituri rare, dintre aceste amintim: Codex Aureus(sec. IX), manuscris cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorsch, care cuprinde evangheliile lui Marcu şi Matei, Psaltirea lui David(sec. XII).